13 MAI 2014, Gazeta Romaneasca
Din 8-10 Mai a avut loc în Aula Sinodală din Vatican Conferinţa Internaţională cu tema: „O societate bună şi viitorul locurilor de muncă: pot solidaritatea şi fraternitatea fi parte a deciziilor mediului de afaceri?”.
Evenimentul a fost organizat de Fundaţia Centesimus Annus Pro-Pontefice, organizaţie la care România a aderat la începutul acestui an, prin evenimentul constitutiv care a avut loc în data de 18 februarie, la Vicariatul Greco-Catolic din Bucureşti.
Tema conferinţei şi-a găsit originile într-o „reflecție practică cu scopul de a găsi acele spații concrete ce le poate juca solidaritatea în viața economică”, cum spunea Papa Francisc anul trecut trecut a membrilor Fundației Centesimus Annus.
Pornind de la tendințele economice actuale, peste 200 de profesori, antreprenori și reprezentanți ai Bisericii Catolice din diferite părți ale lumii, au încercat să găsească modalităţi prin care este posibilă astăzi remobilizarea economiei mondiale prin fondarea ei pe valorile creştine ale Doctrinei Sociale ale Bisericii Catolice:
Valorile etice și civile pe care creștinismul le oferă pot ilumina calea unei economii „la scară umană”, care în fața crizei în curs de desfășurare și a globalizării este dificilă, dar indispensabilă. Obiectivul principal este urmărirea binelui comul, susținut de trei principii bine stabilite: „subsidiaritatea”, „solidaritatea” și „dezvoltarea”.
Primul este esențial pentru a trezi participarea organismelor sociale intermediare, implicarea comunității în producția de bunuri și servicii. Solidaritatea, trebuie să fie înțeleasă nu doar ca redistribuţie, ci ca un proces dinamic și creativ. În cele din urmă, „dezvoltarea”, mai mult decât o creștere economică, este concepută ca o promovare a individului și a comunității având scopul final de a realiza un progres civil concret și o împlinire umană integrală.
Evenimentul s-a încheiat cu primirea partecipanţilor la conferinţă de către Sanctitatea Sa Papa Francisc, în Sala Clementină din Vatican. În mesajul adresat, Pontiful a subliniat importanţa solidarităţii în mediul de afaceri contemporan şi a chemării credincioşilor laici de a-şi îndeplini misiunea în domeniul social, economic şi politic:
„În sistemul economic actual – și în mentalitatea pe care acesta o generează – cuvântul «solidaritate» a devenit incomod, chiar neplăcut. Criza din ultimii ani, a cărei cauze profunde estede ordin etic, a crescut „alergia” la cuvinte precum: solidaritate, distribuiţia echitabilă a bunurilor sau prioritate locului de muncă… Iar motivul este că nu se poate – sau nu se vrea – să se studieze într-adevăr modul în care aceste valori etice pot deveni în concret valori economice, determinând o dinamică virtuoasă a producției, locului de muncă, comerțului şi a însăşi finanțelor. Tocmai acest lucru este ceea ce încercaţi să faceţi, să îmbinaţi teoria și practica, gândirea și experiența în domeniu.
Antreprenorul are conștiința existențială în care această cercetare are loc. În mod particular, antreprenorul creștin este încurajat să compare mereu Evanghelia cu realitatea în care își desfășoară activitatea; Evanghelia îi cere să dea întâietate persoanei umane și binele comun, să facă ce ţine de el pentru a se asigura oportunități de locuri de locuri de muncă, de locuri de muncă decente. Desigur , această «afacere» nu se poate face în mod izolat, ci în colaborare cu alte persoane care împărtășesc această bază a eticii și încearcând să extindă această rețea de colaborări.
Comunitatea creștină – parohia, eparhia, asociația – este locul unde antreprenorul, dar de asemenea omul politic, profesionistul, sindicalistul, găseşte esenţa pentru a alimenta angajamentul său faţă de societate. Acest lucru este esențial pentru ca mediul de lucru să nu devină sterp, ostil, inuman. Criza pune o presiune pe speranța antreprenorilor, dar nu trebuie uitaţi cei care au cea mai mare nevoie”.
România a fost reprezentată de către Prof. George Teşeleanu, partener internaţional şi responsabil al Fundaţiei Centesimus Annus Pro-Pontefice în România, alături de alţi trei membri: Prof. Ioan Făgeţan, Asist. Univ. Ana-Maria Făgeţan şi studenta Mihaela Caba.